Program & Taxe |
EXCURSII
4.09 - 10.09 - Excursii precongres - congres : Ture de subteran si de suprafata
04 – 06 septembrie 2010 – Padis: Pestera Caput + Platoul Lumea Pierduta, Pestera Cetătile Ponorului + Ghetarul Focul Viu + Cheile Galbenei, Pestera Cetătile Rădesei + Circuitul Somesului Cald
Detalii
04 septembrie: Pestera Căput + Platoul Lumea Pierdută.
Pestera Căput este situată la 50 m aval de confluenta Pârâului Izvorul Ursului si Pârâul Sec. Altitudine: 1062 m, lungime: 1930 m, denivelare: - 83 m, formată în calcare neojurasice. Portalul pesterii se dechide la baza unui mic perete având dimensiunile de 21/5 m (cota – 12). Ea prezintă galerii freatice, cu sectiuni în general eliptice, cu depozite abundente de argilă. Concretiunile apar doar într – o mică sală la – 55. Din totalul galeriilor, 13,4 % (251 m) sunt verticale, restul fiind mai mult sau mai putin orizontale. Pestera are o lungime aeriană de 331 m si un coeficient de ramificare de 5,6. 8,9 % (167,5 m) din galeriile retelei prezintă o curgere activă; 30,7 % (575 m) o curgere temporară, în timp ce 60,4 % sunt fosile.
Platoul Lumea Pierdută este situat la 70 diferentă de nivel de izbucul Izvorul Rece de pe Pârâul Ursului. Platoului, cânva o regiune de vis, de sălbăticie si izolare, i – a fost luat tot farmecul prin construirea unui drum forestier. Principalele obiective ale sale sunt: reteaua Av. Negru – Av. Gemănata . ( L = 2487 m, D = 135 m ), Av. Acoperit ( L = 88 m, D = - 35 m) si Av. Pionierilor ( L = 9 m, D = - 9 m ). Avenul Negru (cu o verticala de 79 m) se prezinta ca o pâlnie cu un diametru de circa 50 m. Avenul Gemanata (cu o verticala de 64 m) are deasupra intrarii un pod natural care-l împarte în doua cavitati (de unde si numele). Verticala avenului este întrerupta de o platforma de busteni si gheata, formata la circa -40 m, dupa care înca un put duce la râul ce strabate galeria orizontala, comunicând cu reteaua de sub Avenul Negru. Un alt aven mai modest, Avenul Acoperit, are o verticala de doar 35 m si nu comunica cu cursul activ. Reteaua subterana dreneaza apa din Pârâul Sec, care se pierde într-un ponor si parcurge un traseu subteran de 2.700 m, dupa care iese prin izbucul "Izvorul Rece", situat în limita vestica a platoului, lânga Pârâul Ursului.
05 septembrie: Pestera Cetătile Ponorului + Ghetarul Focul Viu + Cheile Galbenei .
Ghetarul Focul Viu este al treilea ghetar subteran din România. Se recomandă vizitarea lui în jurul prânzului când soarele pătrunde prin hornul din tavan, dând scânteieri ferice stalagmitelor. Acesta se afla la altitudinea de 1165 m, având lungumea de 165 m si o denivelare de – 47 m.
Pestera Cetătile Ponorului este situată la capătul SV al văii Cetatilor la 1034 metrii altitudine, constituind ponorul acestei văi. Posedă trei intrări: una sub formă de aven ( 80 m diametru ) si două suborizontale, cea mare având 30/76 m. Are lungimea de 3800 m si denivelarea de – 201 m. Cetatile Ponorului prezintă unul dintre cele mai lungi râuri subterane din Muntii Bihorului, cu o lungime totala de 1700 m. Cursul cavitătii prezintă 14 lacuri mai notabile, numărul acestora putându – se usor dubla în cazul unei viituri. Resurgenta retelei o constituie Izbucul Galbenei ( 800 m altitudine), situate la 900 m distantă aeriană si 33 m diferentă de nivel de sifonul terminal al Cetătilor Ponorului.
Cheile Galbenei sunt unele din cele mai spectaculoase chei din Muntii Bihorului. Ele sunt mărginite de pereţi verticali şi pante abrupte, având numeroase cascade şi fiind deosebit de greu de străbătut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, porţiunea dintre Izbucul Galbenei şi confluenţa cu Valea Luncşoara, constituind un canion îngust, mărginit de pereţi verticali de peste 100 m. Izbucul Galbenei reprezintă resurgenţa râului subteran din peştera Cetăţile Ponorului. Izbucul este un ochi de apă de circa 7 m diametru, situat la baza unui perete de stâncă. În aval, apa se prăvăleşte în cascade. Prinsă într-un canion îngust, Cheile Galbenei creează jgheaburi şi marmite inaccesibile, parcurgând astfel o diferenţă de nivel de 100 m pe aproximativ 700 m lungime în linie aeriană. Pe vale apare o gură de peşteră, unde apa râului intră zgomotos. Este începutul tunelului subteran din Cheile Galbenei, lung de peste 100 m şi foarte greu practicabil. Acesta se termină printr-o cascadă evantai deosebit de pitorească, înaltă de 7 m, la baza căreia se găseşte un lac. Traseul turistic parcurge Cheile Galbenei, existând amenajări, constând în porţiuni de cabluri de oţel şi lanţuri de sprijin. O ramură a traseului urcă deasupra, în peretele stâncos ai cheilor unde există două puncte de belvedere suspendate la circa 200 m deasupra firului văii, care oferă privelişti inedite asupra canionului şi asupra peretelui de vizavi înalt de peste 300 m.
06 septembrie: Pestera Cetătile Rădesei + Circuitul Somesului Cald.
Pestera Cetatile Rădesei situate în Valea Rădesei la 1225 m altitudine. Are o lungime de 450 m, o denivelare de – 45 m si prezintă o străpungere hidrologică de 260 m. Intrarea amonte de 7/15 m da acces într – o sală înaltă ce prezintă în tavan 6 avene ( ferestre ). Iesirea se face pe a doua gură printr – un canion îngust cu marmite, unde tavanul pesterii dispare, în Poiana Rădeasa.
Circuitul Somesului Cald: În Poiana Rădeasa pârâul Rădeasa se uneşte cu Pârâul Feredeului şi dau naştere Someşului Cald. În continuare, Cheile Someşului Cald oferă privelişti extrem de pitoreşti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m ce coboară până în patul văii. Pe lângă numeroasele puncte de belvedere pot fi vizitate canionul Moloh, Peştera Uscată, Peştera Honu, Peştera Tunelul Mic, precum şi "zidul" de calcar de 110 m al Cuciulăţii peste care se zăreşte creasta ce leagă culmile Piatra Arsă, Piatra Grăitoare, Vârful Briţei şi Piatra Tâlharului, continuând spre Vlădeasa.
Foto: Mircea Petrescu, Nistor Cosmin, Paul Branescu.
07 septembrie 2010 - Pestera Ciur-Ponor, Pestera Micula, Pestera Ferice, Pestera Ursilor, Muzeul „La Fluturi” Chiscau , Pestera Fânate, Pestera de la Secătura, Avenul de la Fruncele
Detalii
07 septembrie 2010.
Pestera Ciur – Ponor (3704/17) – Apartine sistemului carsic al Platoului Runcuri fiind prin cei peste 22 km de galerii una din aventurile impresionante ale speologiei românesti, cursul subteran fiind parcurs integral, cu ajutorul echipamentului de scufundare fiind depasite cele opt sifoane din Galeria Sifoanelor. Regăsim si în această pesteră acea varietate a formelor caracterisică marilor retele subterane: forme de coroziune si eroziune, nivele de eroziune, marmite, cascade, coridoare meandrate, o bogata morfologie de detaliu. Formele de picurare si prelingere sunt si acestea prezente în alternantă cu galeriile freatice. O amprentă deosebita asupra vizitatorului exploratorului îsi pune si grandoarea si sobrietatea sălilor gigantice cu prabusiri masive si aspect haotic: Sala Mare, Sala Paragina.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, ham cu lonje dublă.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Pestera Micula (3427/10) - este situată în versantul drept al văii Crăiasa la o altitudine de 510 m. Are o lungime de 7316 m si o denivelare de + 47 m. Ea este formată din spatii largi, galerii si diaclaze foarte înguste, lacuri, cursuri active si cascade, domuri si gururi, stalactite si stalagmite, draperii si coloane, perle de pesteră si calcită flotanta. Prima cascada a cavitătii este Cascada Mica. Apoi urmeaza Sala Mare si Sala Macrameelor unde vom întâlni gururi, stalactite, stalagmite, coloane. Dupa Sala Macrameelor urmează Lacul Rozelor pe suprafata căruia pluteste calcitul flotant. Urmează Valea Perlelor, Sala Cascadei, Cascada Mare (formată pe un plan alunecos), Galeria Minunilor, deosebită datorită formatiunilor intens colorate. La capatul Galeriei Minunilor intrăm brusc in Sala Iadului unde se află cea mai mare cascada a pesterii (peste 40 m înăltime). De o mare valoare sunt si vestigiile paleontologice găsite aici printre care se numară si un schelet de urs in conexiune anatomică, acestuia lipsindu-i însa craniul.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, ham cu lonje dublă, neopren complet (pentru cine merge până la vestiar nu este nevoie).
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Pestera Ferice (3437/1) este situată la capătul de N al satului Ferice, la altitudinea de 410 m. Are o lungime de 1380 m, si o denivelare de 35 m (-5; +30). O intrare scundă dă intr – o galerie orizontală, usor cotită cu sectiuni de 9/8 m. Pestera a fost modelată în regim freatic, depozitele aluvionare formând pe alocuri frumoase terase. Ea prezinta un curs de apă cu debit mic, ce dispare la intrarea în pesteră printr – un etaj inferior si iese la zi într - un mic izbuc, situate cu 10 m mai jos de gura pesterii.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi.
Pestera Ursilor (3427/15) este situată în versantul drept al văii Crăiasa la o altitudine de 491 m. Are o lungime de 1500 m si o denivelare de 37 m (- 16; + 21). Ea a fost descoperită în septembrie 1975 cu prilejul avansării frontului de lucru al carierei din Chiscău si a fost explorată pe primii 1000 m de Clubul Speodava Stei în acelasi an. Peştera a fost amenajată şi electrificată, fiind dată în exploatare turistică la 14 iulie 1980. Peştera Urşilor nu primează prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formaţiuni speologice, fiind din acest punct de vedere, un unicat în rândul peşterilor amenajate pentru turism. Tot aici se găseşte un mare număr de resturi fosile ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus) dispărut de aproximativ 15.000 de ani. nivelul inferior are lungime de aproximativ 700 m şi este închis turiştilor fiind rezervaţie ştiinţifică (sector de Clasa A). Partea superioară este amenajată cu trotuare, balustradă, pe o lungime totală de 847 m şi se compune la rându-i din trei galerii, în ordinea vizitării: Galeria "Urşilor", Galeria "Emil Racoviţă" şi Galeria "Lumânărilor". Prima galerie este puţin mai săracă în formaţiuni, bogată în schimb în resturi scheletice ale ursului de cavernă, adevaratele frumuseţi fiind concentrate în celelalte două galerii. Ieşirea se face printr-o fantastică galerie ornată cu stalagmite în formă de lumânări, ultima sală fiind simbolic denumită "Sfatul Bătrânilor".
Echipament necesar: nu este nevoie.
Tarif: 10 lei de persoană.
Muzeul „La Fluturi” este un muzeu etnografic detinut de Aurel si Lucretia Flutur. Intrarea este liberă.
Valea Bulzului (Fânate):
Pestera Fânate (3423/17) este situată pe versantul stâng al văii Bulzului la o altitudine de 560 m. Are o lungime de 450 m si o denivelare + 30 m. Ea prezintă 3 intrări dintre care cea principală are 12/3 m. La 50 m de intrare galeria se largeste si se înaltă mult (25/15), continuând rectiliniu spre SE, terminându – se într – o sală cu prăbusiri.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi (pentru Fânate, Secătura si Fruncele se plăteste o singura dată).
Pestera de la Secătura (3423/8) este situată în versantul stâng al Sohodolului Plopului, în fundul unei mici doline, la o altitudine de 580 m. A fost descoperită si cartată de Clubul Speodva Stei între anii 1973 – 1976. Pestera are o lungime de 2100 m si o denivelare de 102 (- 98; + 4). În peretele dolinei, o arcadă de 9/4 m duce la o sală bine luminată, ce pare să se închidă peste tot. În peretele ei stâng, o deschidere circulara de 0,6 m se continuă cu o galerie în pantă ce dă după 10 m într – o sală de 10/10 m. În continuare pestera prezintă o succesiune de galerii strâmte alternate din loc în loc cu săli relativ mari. Aproape de final ea prezintă o cascadă de 15 m, apoi se coboară în mici trepte până într – o sală de 32/27 m. Din această sală după 61 m se ajunge la sifonul terminal (cota – 98).
Echipament necesar: combinezon,TSA complet, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi (pentru Fânate, Secătura si Fruncele se plăteste o singura dată).
Avenul de la Fruncele (3423/7) este situat pe muchia dintre Sohodolul Ghetarului si Valea Fruncele, la 730 m altitudine. El are o lungime de 168 m si o de nivelare de – 20 m. Pestera – aven are două intrări denivelate cu 20 m. Avenul debutează cu un a pic d 14 m ce duce la o sală mică. O strâmtoare permite accesul într – o nouă sala de 8/5 m, ce continuă cu o galerie pardosită cu un strat de perle de cavernă. Galeria continuă cu frumoase gururi si bazinase. Ea se termină în sectiune joasă, la gura inferioară a sistemului.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi (pentru Fânate, Secătura si Fruncele se plăteste o singura dată).
Foto: Mircea Petrescu, Nistor Cosmin, Paul Branescu, Dan Herput.
08 septembrie 2010 - Pestera Ciur-Ponor, Pestera Micula, Groapa Ruginoasă, Pestera Portile Bihorului, Pestera de la Izvorul Crisului Negru
Detalii
08 septembrie 2010.
Pestera Ciur – Ponor (3704/17) - Apartine sistemului carsic al Platoului Runcuri fiind prin cei peste 22 km de galerii una din aventurile impresionante ale speologiei românesti, cursul subteran fiind parcurs integral, cu ajutorul echipamentului de scufundare fiind depasite cele opt sifoane din Galeria Sifoanelor. Regăsim si în această pesteră acea varietate a formelor caracterisică marilor retele subterane: forme de coroziune si eroziune, nivele de eroziune, marmite, cascade, coridoare meandrate, o bogata morfologie de detaliu. Formele de picurare si prelingere sunt si acestea prezente în alternantă cu galeriile freatice. O amprentă deosebita asupra vizitatorului exploratorului îsi pune si grandoarea si sobrietatea sălilor gigantice cu prabusiri masive si aspect haotic: Sala Mare, Sala Paragina.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, ham cu lonje dublă.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Pestera Micula (3427/10) - este situată în versantul drept al văii Crăiasa la o altitudine de 510 m. Are o lungime de 7316 m si o denivelare de + 47 m. Ea este formată din spatii largi, galerii si diaclaze foarte înguste, lacuri, cursuri active si cascade, domuri si gururi, stalactite si stalagmite, draperii si coloane, perle de pesteră si calcită flotanta. Prima cascada a cavitătii este Cascada Mica. Apoi urmeaza Sala Mare si Sala Macrameelor unde vom întâlni gururi, stalactite, stalagmite, coloane. Dupa Sala Macrameelor urmează Lacul Rozelor pe suprafata căruia pluteste calcitul flotant. Urmează Valea Perlelor, Sala Cascadei, Cascada Mare (formată pe un plan alunecos), Galeria Minunilor, deosebită datorită formatiunilor intens colorate. La capatul Galeriei Minunilor intrăm brusc in Sala Iadului unde se află cea mai mare cascada a pesterii (peste 40 m înăltime).De o mare valoare sunt si vestigiile paleontologice găsite aici printre care se numară si un schelet de urs in conexiune anatomică, acestuia lipsindu-i însa craniul.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, ham cu lonje dublă, neopren complet (pentru cine merge până la vestiar nu este nevoie).
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Groapa Ruginoasă este situată la 50 minute de Saua Vârtop (1140 m.). Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui. Muchii ascuţite, adevărate lame, converg spre centrul ei la firul unui vâlcel, împărţind spaţiul în mai multe sectoare. Vâlcelul, de fapt obârşia Văii Seci, reprezintă de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă Interesant este faptul că eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmărind hărţile vechi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decât printr-o ravenă foarte mică.
Echipament necesar: echipament montan.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi . (pentru Groapa Ruginoasă, Portile Bihorului si Izvorul Crisului se plăteste o singura dată).
Pestera Portile Bihorului (3420/17) este situată în bazinul Crisului Negru (Băita) la o altitudine de 674 m. Pestera este un fenomen carstic grandios. Intrarea în pesteră se face printr – un portal inpresionant de 12 m lătime si 8 m înăltime. La 17 m de portal o săritoare de 4 mformează o cascadă, la baza căreia se află o marmită lată si adâncă. După depăsirea săritorii si parcurgerea a 11m de galerie vom ajunge la baza unui aven circular cu diametrul de 13 m si pereti înalti de 30 m. Pestera continuă în dreapta printr – o galerie joasă activă, ce se termină cu un put adânc umplut cu apă. În perioadele de secetă galeria si putul sunt seci si pot fi vizitate.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi . (pentru Groapa Ruginoasă, Portile Bihorului si Izvorul Crisului se plăteste o singura dată).
Pestera de la Izvorul Crisului Negru (3420/13) este situată pe versantul drept al văii Corlatului, la o altitudine de 685 m. Are o lungime de 1155 m si o denivelare de + 45 m. Galeria principală este parcursă de activul pesterii si prezintă numeroase lacuri, find oprită amonte de sifonul terminal. Pestera functionează ca o exurgentă, având o extensie aeriană de 170 m.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, pantaloni de neopren.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi . (pentru Groapa Ruginoasă, Portile Bihorului si Izvorul Crisului se plăteste o singura dată).
Foto: Mircea Petrescu, Paul Branescu, Dan Herput.
09 septembrie 2010 - Avenul din Dealul Secăturii, Săritorile canionului Văii Sighistelului, Pestera Pisolca, Pestera Dracoaia, Răsuflătoarea Blidarului, Pestera cu Lac din Corbasca
Detalii
09 septembrie 2010.
Avenul din Dealul Secăturii (3425/4) este situate în versantul drept al văii Măgura la o altitudine de 970 m. Are o lungime de peste 4000 m si o denivelare de peste – 400 m. În timpul excursiilor precongres avenul va putea fi vizitat doar până la adâncimea de – 186 m. Se vor parcurge 3 puturi de 8, 20, 12 m si o cascadă de 20 m. La cota de - 100 există o mână curentă echipată permanent, lungă de 15 metri. Până la cota de -180 nu există risc de viitură.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, TSA complet
Nivel minim de participare: TSA 1.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Săritorile canionului văii Sighistelului sunt situate în amontele canionului si sunt în număr de trei. Până în urmă cu câtiva ani au fost patru, una din ele (cea de a treia) colmatându – se total cu pietre în urma unei viituri puternice. Ele au între 4 si 9 m înăltime, prezentând la baza lor marmite pline cu apă. Distanta dintre peretii este uneori numai de 2 metrii fiind surplombati si cu înăltimi de peste 30 m, dând impresia unui lung tunel.
Echipament necesar: Pantaloni de neopren(opţional), ham , lonjă dublă, coborâtor.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Pestera Măgura (3425/20) este situată în versantul drept al văii Sighistelului, la o altitudine de 555 m, având o lungime de 1885 m si o denivelare de + 50 m. După o intrare de 10/6 m, pestera prezintă galerii labirintice, săli de dimensiuni impresionante şi galerii înguste.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Pestera Pisolca (3425/45) este situată în versantul drept al văii Sighistelului la o altitudine de 475m. Are o lungime de 290 m si o denivelare de + 10 m. O intrare triunghiulara da acces la o galerie activă unică ce prezintă cu 50 m înainte de sifonul final o cascadă de 3 m.
Echipament necesar: combinezon, pantaloni de neopren(opţional), cască cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Pestera Dracoaia (3425/56) este situată în versantul stâng al văii Sighistelului la o altitudine de 470 m. Are o lungime de 747 m si o denivelare de +100 m. O intrare semicirculară de 14/12 m dă acces la o sală mare, cu tavanul în ogivă. Ea se continuă cu o galerie puternic ascendentă care prezintă în zona finala un mic horn ce debutază în sectorul descoperit în urmă cu 8 ani de cluburile Speodava Stei si Speoclub Drienka Kosice (Slovacia) ce are o lungime de 538 m si o denivelare de 65 m.
Echipament necesar: combinezon, cască cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Pestera Răsuflătoarea Blidarului (3425/72) este situată în versantul stâng al văii Sighistelului, la o altitudine de 430 m. Are o lungime de 268 m si o denivelare de 12 m (- 5; + 7). O intrare de 1/0,8 m dă acces într – o galerie joasa, strâmtă si meandrată, ce nu poate fi parcursă decât prin argilă si apă. După o treaptă negative de 3,5 m, pestera se termină la un sifon profund.
Echipament necesar: combinezon, cască cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Pestera cu Lac din Corbasca (3425/107) este situată în versantul stâng al văii Sighistelului, la o altitudine de 500 m. Are o lungime de 300 m si o denivelare de 30 m (- 10; +30). O intrare de 5/6,2 m este urmată de o galerie scundă ce debutază în într – o sală de 20/15 m. Din sală continuă înainte Galeria Principală care după 42 m ajunge la un lac de 15/10 m – Lacul de Cristal. Din dreptul lacului se desprind două ramuri: Galeria Sudică si Complexul Estic – la care se ajunge după traversarea lacului.
Echipament necesar: combinezon, cască cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 10 speologi (pentru canion,Măgura, Pisolca, Drăcoaia,Răsuflătoarea Blidarului si Corbasca cu Lac se plăteste o singură dată).
Foto: Mircea Petrescu, Nistor Cosmin, Paul Branescu, Andrei Posmosanu.
10 septembrie 2010 - Pestera Campeneasca,Izbucul intermitent si Mănăstirea Călugări, Pestera Meziad, Pestera Rai
Detalii
10 septembrie 2010.
Pestera Câmpeneasca (3613/3) este situată în versantul drept al văii Tarina, la o altitudine de 415 m. Are o lungime de 1636 m si o denivelare de – 68 m. Ea prezintă la intrare una din cele mai mari cascade subterane din munTii Codru Moma, având peste 45 m.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat, TSA complet
Nivel minim de participare: TSA 1.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi (pentru Câmpeneasca, izbucul intermittent si mănăstirea Călugări se plăteste o singură dată).
Izbucul intermitent si Mănăstirea Călugări - sunt situate în partea estică a masivului Codru Moma. Pe lângă relieful carstic de suprafată, reprezentat prin doline, polii, sorburi, un interes deosebit îl ridică izbucul intermitent. Situat într-o zonă deosebit de pitorească, acesta constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane bazate pe sisteme sifonate, apa iese la suprafată intermitent. Expulzând apa din 20 în 20 de minute (dacă este vreme ploioasă) durata expulzarii jetului de apa fiind de 2-5 minute. Timpul de umplere a cavitătii este de 20 de minute. Mănăstirea oferă turistului posibilitatea de reculegere si vizitare a bisericii de lemn din incinta mănăstirii.
Echipament necesar: nu este necesar.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi (pentru Câmpeneasca, izbucul intermittent si mănăstirea Călugări se plăteste o singură dată).
Pestera Meziad (3700/1) este situată în versantul drept al văii Pestera, având o lungime de 6292 m si o denivelare de + 98 m. Pestera se dezvoltă pe trei nivele de carstificare distincte:
- nivelul superior, fosil, este o retea labirintică de galerii spatioase, descriind în plan un arc de cerc si având peste 3,4 km de galerii,
- nivelul intermediar, subfosil, oferă cele mai mari spatii de pe parcursul pesterii, lungimea acestuia depăsind 1,8 km.,
- nivelul inferior, activ, este inundat aproape în întregime, fiind accesibil chiar si în timpul celor mai mari etiaje doar pe distante minore.
Pentru vizitarea pesterii au fost realizate două circuite si un traseu independent în labirintul final:
1. Intrare – Poarta – Galeria Descendentă – Galeria Tulnicului – Podul Natural - Sala Turnurilor – Sala Liliecilor – Galeria de Jonctiune – Galeria Principală - Intrare.
2. Intrare – Poarta – Galeria Descendentă - Podul Natural – Sala Liliecilor – Galeria Izvorului de Piatră – Gâtul Dracului - Galeria Principală - Intrare.
3. Gâtul Dracului – Sala Izvorului – Galeria cu Sant - Sala Oaselor – Sala Gururilor.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: gratis.
Pestera Rai (3700/3) este situată în versantul stâng al văii Pestera în zona cabanei Meziad.
Echipament necesar: combinezon, casca cu sistem de iluminat.
Tarif: 150 lei pentru un grup de 8 speologi.
Foto: Mircea Petrescu, Nistor Cosmin, Paul Branescu, Radu Valentin, Ene Sebastian
ATENTIE !
Preturile turelor de vizita nu includ transportul pana la obiectiv !
Nu se permite intrarea cu alte surse de iluminat decat cele electrice !
11.09 - 12.09 - Manifestari congres - Dezbateri, sedinte, proiectii, concursuri
În 11 septembrie toate activităţile se vor desfăşura în cadrul Colegiului Naţional Avram Iancu.
PROGRAMUL
Congresului National de Speologie editia a XXXVIII - a
Joi – 09 septembrie 2010
10:00 – 18:00 Excursii (vezi paragraful „Excursii precongres – congres”),
10:00 – 17:00 Inregistrarea participantilor. Amenajări standuri: Harti, Foto
18:00 – 19:00 Deschiderea oficială - Sala de conferinte a CNAI; Receptie.
19:00 – 24.00 VIDEOPROIECŢII - Sala de conferinte a CNAI;
Vineri – 10 septembrie 2010
09:30 – 11:30 Inregistrarea participantilor
10:00 – 18:00 Excursii (vezi paragraful „Excursii precongres – congres”)
10:00 – 13:00 Conferinta pentru protectia pesterilor
15:00 – 18.00 Sesiune comunicări,
15:00 – 18.00 Adunarea Generala a Corpului Roman Salvaspeo
18:00 – 19:00 Cina
19:00 – 20:30 Comitet Director FRS
19:00 – 24.00 VIDEOPROIECŢII - Sala de conferinte a CNAI;
Sâmbătă – 11 septembrie 2010
10:00 – 12:30 Comunicări, Harti, Explorari, Expeditii, Descoperiri, Publicatii
09:30 – 11:30 Consiliul Director CORSA
10:00 – 13:00 si 15:00 – 18:00 Concursuri si activităti distractive;
15:00 – 17:00 Adunare Generală FRS
17:00 – 20:00 VIDEOPROIECŢII - Sala de conferinte a CNAI;
20:00 - ..:.. Cina prelungita cu Program de „socializare”;
Duminică 12 septembrie 2010
08:00 – 09:30 Zeamă acră (cafea pentru cei cu stomacul tare, antinevragic pentru
„ les connoisseurs”);
09:30 – 11.00 Intruniri de lucru pe Comisii. Comitet Director FRS
11:00 – 12.00 Premieri
12:30 – Închiderea Congresului.
Taxa de participare congres – 40 lei
Taxa de participare include: acces la toate sectiunile congresului, masa festiva, mapa si
ecusonul de participare, cazarea la cort, reducere de 5% la cumparaturi sau serviciile
sponsorilor.
1. Descarca si completeaza 'Talonul de participare' ;
2. Talonul de participare se trimite electronic la: congres2010@frspeo.ro
.
Taxele se platesc in contul:
Clubul de Speologie Speodava
cont: RO20RNCB0037075250080002
C.F.: 13589553
Banca Comerciala Romana S.A., suc. Bihor – Stei
Cu mentiunea taxa congres FRS si numele explicit al beneficiarilor taxei (ex: daca o
persoana plateste pentru mai multe persoane se va scrie numele persoanelor pentru
care se plateste taxa.)
Comitetul de organizare
